Memorie

Ce puteți face pentru îmbunătățirea memoriei și a puterii de concentrare?

Doriți să aveți o memorie excelentă, să faceți asocieri rapide, să vă păstrați eficiența intelectuală până la o vârstă avansată? Minunat! În acest caz, ar trebui să renunțați la câteva obiceiuri dăunătoare. Grație cercetărilor făcute, știm deja ce afectează cel mai rău creierul.

Uităm prenumele prietenilor, greșim PIN-urile, lăsăm portofelul sau cheile la serviciu? Sau este oare normal ca aceste probleme, după cum arată sondajele, să existe la una din cinci persoane sub patruzeci de ani? Chiar deloc! Creierul este în stare să funcționeze la turație maximă până la adânci bătrâneți.

Unde procedăm greșit? Specialiștii declară că nu avem destulă grijă de creierul nostru. Mintea trebuie protejată. Ea necesită prevenție, așa cum se întâmplă și în cazul bolilor de inimă.

De ce este atât de important? Deoarece, un mod de viață nesănătos, după cum arată studiile, nu doar înrăutățește starea minții, dar favorizează și apariția afecțiunilor neurodegenerative, în special, boala Alzheimer. În țările occidentale, această boală afectează din ce în ce mai multe persoane tinere (până de curând se credea că se dezvoltă la persoanele în vârstă, prezentând simptome abia după vârsta de 60-70 de ani). Dacă doriți să faceți o schimbare, aflați care sunt obiceiurile rele, care în opinia cercetătorilor, fac cele mai mari ravagii la nivelul creierului, scăzând memoria, puterea de concentrare, viteza de prelucrare a informațiilor și provocând boli periculoase.

FUMATUL

Inhalarea fumului de nicotină reduce gradul de oxigenare a organismului. Creierul fumătorului, pur și simplu, se sufocă. Efectele includ o reducere a performanței intelectuale. Mai clar? Fumătorii gândesc mai încet. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la King's College din Londra, după ce au analizat date despre starea sănătății și stilul de viață a aproape douăzeci de mii de persoane cu vârste de peste 50 de ani.

Participanții la experiment au fost rugați să facă niște teste simple care au permis evaluarea performanței funcțiilor intelectuale (a trebuit să numească cât mai multe nume de animale în decurs de un minut). Același test a fost repetat după patru, apoi după opt ani. Ce s-a constatat? Că persoanele dependente de nicotină au obținut, în timp, rezultate din ce în ce mai slabe la testele funcțiilor cognitive, în comparație cu nefumătorii. Mai mult, cazurile de accident vascular cerebral și de afecțiuni cerebrale au fost mult mai frecvente la fumători. Soluția? Renunțarea cât mai repede la fumat!

MULTITASKING

În timp ce urmăriți televizorul, verificați căsuța de e-mail și răspundeți la SMS-uri. Vă bucurați că sunteți atât de organizat?

Însă, în lumina noilor descoperiri, vă veți schimba sigur părerea. Studiile cercetătorilor de la University of Sussex au confirmat că folosirea simultană a mai multor aparate electronice afectează negativ structura creierului, și anume, duce la reducerea materiei cenușii. Acest fapt poate atrage după sine tulburări emoționale, precum nervozitate excesivă, scăderi de dispoziție. Nu este exclus ca modificările, care se intensifică, să ducă la depresie sau nevroză.

JUNK FOOD

Testele efectuate la Universitatea din Montreal au arătat că mâncarea tip fast food perturbă echilibrul chimic al creierului.

Efectul? Riscul de apariție a problemelor de memorie, demență și depresie. De ce? Consumul de hamburgeri sau de cartofi prăjiți determină modificări la nivelul dopaminei. Acest neurohormon răspunde de sentimentul plăcerii. S-a constatat că mâncare de tip junk food, plină de grăsimi dăunătoare (în special, de așa-numiții, izomeri trans), de sare și zahăr, determină o creștere rapidă a acestui compus în organism, iar apoi o scădere rapidă, ceea ce contribuie la o scădere semnificativă a stării de spirit.

Cercetările publicate în revista „Neurology" arată clar că obezitatea, cauzată de obiceiuri alimentare rele, crește riscul de îmbolnăvire de demență, chiar și la vârste tinere.

Cel mai probabil, cauza o constituie acumularea de grăsimii în vasele de sânge, care duce la îngustarea și, în consecință, la oxigenarea insuficientă a creierului. O altă explicație posibilă: țesutul gras produce hormoni, care în exces, au un efect negativ asupra funcționării structurilor responsabile de memorie. Concluzii?

Nu mai trageți de timp! Regimul alimentar trebui schimbat, după cum recomandă specialiștii, înlocuite grăsimile nesănătoase cu acizi omega-3 (din uleiul de rapiță, pește, nuci). De ce? Pentru că aceștia acționează benefic asupra funcționării cortexului, îmbunătățesc puterea de concentrare, de memorare, după cum demonstrează cercetătorii de la universitatea din California, Los Angeles.

LIPSA MIȘCĂRII

Nu este o informație nouă că lipsa activității fizice face un deserviciu sănătății. Studiile prezentate la conferința internațională referitoare la boala Alzheimer (Alzheimer's Association International Conference - AAIC) nu lasă nicio îndoială cu privire la efectul lenevirii asupra minții. Lipsa activității fizice, pur și simplu, tâmpește. Acest lucru a fost dovedit de oamenii de știință de la Institutul American de cercetare și Educare din San Francisco, care au monitorizat trei mii de persoane, timp de 25 de ani. Ce s-a constatat?

Persoanele implicate care au evitat mișcarea fizică pe tot parcursul experimentului, la testele de verificare a capacității cognitive (s-a analizat memoria, viteza de gândire, ușurința de a efectua diferite sarcini), au avut rezultate de două ori mai scăzute decât persoanele care făceau mișcare în mod regulat (cel puțin de trei ori pe săptămână).

Prin urmare, gata cu scuzele!

UITATUL LA TELEVIZOR

Ne plac programele de divertisment, serialele, concursurile televizate pentru că ajută să ne relaxăm repede. Cu siguranță! de aceea un romîn petrece în fața televizorului chiar și patru ore pe zi. Dar, atenție! Efectele pot fi fatale, în special în cazul copiilor. S-a dovedit ca aceia care se uită la televizor de la vârste foarte fragede, la școală și, mai târziu, la facultate, vor avea probleme mari de concentrare și se vor plictisi repede. Este rezultatul obișnuinței cu stimuli puternici, rapizi și cu percepția pasivă a conținutului, după cum constată oamenii de știință. S-a calculat și faptul că fiecare oră petrecută în fața receptorului, în primii ani de viață, crește cu 10% riscul de apariție a problemelor ulterioare de concentrare. De aceea, Academia Americană de Pediatrie a emis o recomandare specială pentru părinți, pentru ca până la vârsta de doi ani, copii să nu se uite la televizor.

Ce se întâmplă în cazul adulților? În timpul ședințelor lungi în fața televizorului (de ex., mai multe programe sau episoade, urmărite unul după altul), scade activitatea cerebrală.

Rezultatul este că telemaniacii au probleme cu asocierea și prelucrarea rapidă a informațiilor.

Despre medicamentele pentru memorie și concentrare

Nu există medicamente care să îmbunătățească selectiv memoria sau concentrarea. Afectarea memoriei este asociată cu numeroase procese patologice ale sistemului nervos central (comoție cerebrală, procese inflamatorii ale creierului și meningelui, tumori cerebrale, ateroscleroză cerebrală) și, integral, cu procesul de îmbătrânire.

Produsele care pot avea o acțiune benefică asupra proceselor intelectuale, inclusiv asupra celor asociative, de care este legată memoria, sunt medicamentele nootrope. Acestea produc o excitație psihică, dar nu îmbunătățesc memoria persoanelor la care este deja afectată. Sunt cunoscute ca medicamente psihoenergizante sau medicamentele care stimulează procesele ce țin de veghere. Pot fi luate și eliberate doar cu prescripție medicală.

Situația diferă în cazul preparatelor cu ginkgo biloba care se pot elibera fără rețetă. Ginkgo biloba este o plantă care conține substanțe active (flavonoglicozide și ginkolide), care au capacitatea de a îmbunătăți fluxul cerebral, crescând astfel cantitatea de oxigen și glucoză care ajunge la celulele cerebrale. Aceste substanțe acționează dilatator asupra vaselor de sânge, prevenind agregarea plachetelor sangvine. Extractul de Ginkgo este eficient și în tratamentul tulburărilor circulației periferice, contribuind semnificativ la ameliorarea acestora. Determină reducerea senzație de picioare reci, iar, în claudicarea intermitentă, reduce durerea și rigiditatea musculară din timpul mersului.