Alimente care cresc imunitatea

Cea mai frecventă boală infecțioasă cu care ne confruntăm este răceala. Adulții se îmbolnăvesc, în medie, de 2–4 ori pe an, iar copiii ceva mai des. Cu vârsta, predispoziția la răceală scade deoarece sistemul nostru imunitar învață să facă față unui număr tot mai mare de virusuri. Există peste 200 de virusuri ce provoacă răceli.

Reguli de igienă

Cum avem grijă să nu răcim? Cea mai simplă metodă de a limita contactul cu virusurile este spălarea frecventă a mâinilor și evitarea atingerii feței cu mâinile murdare. O persoană răcită contaminează cu virusuri toate suprafețele cu care intră în contact - pot fi butoanele de la lift, mânerele cărucioarelor din magazin, balustradele scărilor, terminalele de plată, etc. În aceste locuri, virusurile pot supraviețui chiar și o zi întreagă.

Sistemul imunitar al omului este, fără îndoială, un mecanism complex. Acesta este comparat cu o armată al cărei scop este să se apere împotriva invadatorilor. Celulele albe din sânge sunt soldați instruiți pentru misiuni speciale, măduva osoasă este „centrul de recrutare”, unde sunt produse leucocitele. Unele dintre acestea se maturizează în măduvă, altele merg în timus unde se dezvoltă, transformându-se în limfocite T. Această armată specializată de celule își unește forțele, se grupează în „centre de comandă” cum sunt splina și ganglionii limfatici și, la nevoie, declanșează atacul asupra inamicului.

Cine este inamicul

Inamicul este un antigen, respectiv orice substanță care incită sistemul imunitar să lupte; poate fi o bacterie, un virus, proteină sau chiar acidul nucleic. Apariția inamicului declanșează un întreg ciclu de evenimente în care, celulele responsabile identifică, mai întâi, antigenul, apoi antigenul este prezentat limfocitelor, care trec la eliminarea celulelor inamice. Acest ciclu de evenimente se numește răspuns imunologic.

Când organismul se confruntă pentru prima dată cu agentul patogen, vorbim despre un răspuns imun primar. Acest tip de răspuns are loc în decurs de 3 – 14 zile de la contactul cu antigenul și dispare după câteva săptămâni. Contactul repetat cu același antigen determină un răspuns imunitar secundar, care este mai rapid și mai puternic decât cel inițial. Datorită acestui lucru, atunci când intrăm pentru a doua oară în contact cu același virus, este posibil să nu simțim niciun simptom. Tocmai datorită memoriei imunologice organismul nostru încheie rapid socotelile cu inamicul.

Sprijin pentru organism

Este bine să aplicăm renumitul principiu medical: Primum non nocere (în primul rând să nu facem rău). Ne facem rău dacă slăbim sistemul imunitar prin diverse acțiuni - alimentație săracă în nutrienți, stres, dormit insuficient, lipsă de activitate fizică, fumat, etc.

• Fumul de țigară irită mucoasele, facilitând pătrunderea dăunătorilor în organism. Pe lângă asta, fumatul favorizează creșterea radicalilor liberi care slăbesc sistemul imunitar.
• Somnul insuficient reduce producția de limfocite și capacitatea de a combate agenții patogeni. Cortizonul produs în cantități mult prea mari în perioadele de stres prelungite distruge globulele albe, afectând astfel capacitatea organismului de a produce anticorpi.
• Lipsa de activitate fizică nu este favorabilă dezvoltării celulelor ce participă la procesele de răspuns imunologic: macrofage și limfocite.
• Alimentele foarte procesate sunt sărace în vitamine, minerale și fito-compuși indispensabili pentru funcționarea corectă a organismului și, implicit, a sistemului imunitar.

G-BOMBS

Sistemul imunitar funcționează corespunzător dacă dieta este echilibrată și corespunzătoare. Unele alimente conțin substanțe bioactive care stimulează rezistența organismului și ajută la creșterea numărului de anticorpi și leucocite, stimulează macrofagelor (celulele capabile să anihileze corpii străini) care ajung în sânge.

Care sunt aceste produse? Trăim vremuri în care suntem bombardați cu informații contradictorii referitoare la alimentația sănătoasă. Dr. Joel Fuhrman, creatorul dietei Nutritarian, a alcătuit un întreg program, ca urmare a peste două decenii de cercetare privind alimentaţia şi dietele cele mai eficiente pentru promovarea sănătăţii şi a longevităţii. Fuhrman a grupat alimentele cele mai bune pentru imunitate, sănătate și longevitate și a creat pentru acestea un acronim ușor de reținut: G-BOMBS - șase litere și șase grupe de produse.

G–BOMBS sunt produse cu densitate nutritivă ridicată, bogate în vitamine, minerale și fito-compuși. Aceste ingrediente, acționând sinergic, ne ajută sistemul imunitar pentru a putea lupta cu virusurile dar și pentru a ne proteja de cancer, boli de inimă și demență.

Greens (legume cu frunze verzi)

Legumele cu frunze verzi se situează pe primul loc în rândul alimentelor cu densitate nutritivă ridicată. Acestea au cel mai mare conținut de vitamine, minerale, fito-compuși și antioxidanți. Salata obișnuită este o sursă importantă de antioxidanți, conține beta–karoten, luteină, zeaxantină, vitamina C, acid cafeic, quercetină și antociani. O atenție specială merită acordată legumelor crucifere cum sunt varza kale, varza albă sau creață, varza de Bruxelles, broccoli, conopida, napii, ridichiile sau rucola. Când se consumă astfel de legume se eliberează compuși care au ca efect creșterea imunității, combaterea stărillor febrile. Pentru a profita din plin de proprietățile benefice ale acestor legume, ar trebui să le consumăm în stare crudă sau cât mai puțin preparate.
Ar fi ideal ca micul dejun să conțină o porție mare de salată mixtă cu legume crucifere și alte legume colorate. Asta ne va permite nu doar să avem grijă de sănătatea noastră, dar și o siluetă suplă.

Beans (leguminoase)

Toate leguminoasele reprezintă o sursă bogată de aminoacizi, carbohidrați și compuși minerali. Organismul le digeră lent, ceea ce duce la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge și la atenuarea senzației de foame. Datorită conținutului ridicat de fibre și amidon, creează condiții ideale pentru dezvoltarea microflorei intestinale. Soiurile colorate de fasole și linte conțin cantități însemnate de polifenoli, antioxidanți puternici care susțin sistemul imunitar.

Onions (plante aliacee)

Plantele aliacee precum usturoiul, ceapa, prazul, sunt recunoscute de secole pentru beneficiile pe care le au pentru sănătate. Au acțiune antibacteriană, antifungică, reduc nivelul colesterolului, stabilizează tensiunea arterială, combat infecțiile urinare.
Plantele aliacee conțin cantități importante de vitamina C, vitamine din grupa B, provitamina A, cât și minerale importante precum calciu, potasiu, fosfor, magneziu, zinc.

Mushrooms (ciuperci)

Considerate până nu demult aproape fără valoare și apreciate doar pentru gustul lor, se dovedește totuși că ciupercile au proprietăți puternice de stimulare a sistemului imunitar.
Lectinele conținute au capacitatea de a inhiba proliferarea (creșterea) celulelor canceroase, în special in cazul cancerului colorectal, de colon și sân. Pe lângă acest lucru, ciupercile cresc nivelul imunoglobulinei A din salivă și din mucoasa intestinală, acțiune ce conferă rezistență organismului la infecții.

Berries (fructe de pădure)

Afinele, zmeura, căpșunile, murele, aronia și rodia sunt o sursă bogată de antioxidanți. Acestea acționează împotriva radicalilor liberi, protejând organismul de stresul oxidativ și ajută la combaterea virusurilor și bacteriilor ce provoacă diverse afecțiuni. Antioxidanții stimulează și producția de anticorpi, sigilează vasele de sânge și întăresc membranele mucoase. Pentru a valorifica pe deplin proprietățile benefice ale antocianinelor prezente în coaja fructelor de pădure, acestea trebuie consumate crude sau după ce au fost puțin gătite. Tot mai multe dintre aceste fructe pot fi găsite și în formă liofilizată, păstrându-se astfel toți compușii nutritivi, vitaminele, mineralele și substanțele active biologic.

Seeds (semințe, sâmburii și nuci)

Nucile și semințele sunt o sursă bogată de grăsimi sănătoase, fitosteroli, antioxidanți, minerale și tocoferoli. Semințele de chia, de in sau cânepă și nucile conțin acizi grași omega–3. Semințele de floarea-soarelui sunt bogate în vitamina E, un antioxidant puternic ce combate radicalii liberi. Semințele de susan conțin mai mult calciu decât orice alt aliment de pe pământ. Calciul reduce permeabilitatea membranelor celulare, ceea ce face ca mucoasa nazală să fie mai rezistentă în fața atacului microorganismelor. Semințele, sâmburii,nucile, tărâțele și germenii de grâu sunt o sursă bună de seleniu. Acest element stimulează creșterea numărului de limfocite T și intensifică răspunsul la antigeni.