Regimul vegetarian - pro și contra dietei fără carne

Conform definiției enciclopedice, vegetarianismul este o dietă bazată pe eliminarea produselor de origine animală din dieta zilnică. Această opțiune alimentară are la bază, de cele mai multe ori, motive etice - nu dorim să facem rău altor ființe, să distrugem ecosistemul sau vrem doar să acordăm mai multă atenție sănătății, prin curățarea organismului de excesul de proteină animală.

Dieta vegană în diverse moduri

Opinia generală este că vegetarieni sunt aceia care au eliminat definitiv din alimentație carnea și preparatele din carne. Dar o parte din vegetarieni au modificat regulile culinare și unii dintre ei au recurs la soluții și mai restrictive. Alții au lărgit puțin lista produselor acceptate. Așadar, din această familie fac parte:

• Veganii – se hrănesc exclusiv cu produse de origine vegetală.
• Vitarienii – mănâncă numai legume și fructe crude.
• Frutarienii – se limitează doar la consumul de fructe.
• Lactovegetarienii – în dieta lor sunt incluse laptele și produsele lactate, produsele vegetale.
• Lacto-ovo-vegetarienii – completează dieta cu lapte, produse lactate, dar și ouă.
• Pesco-vegetarienii – completează dieta cu pește.
• Semivegetarienii – nu mănâncă carne de mamifere, în schimb consumă ouă, lactate, carne de pasăre și pește.
• Macrobioticii – consumă exclusiv produse locale de sezon.

PRO pentru dieta vegană

Un număr impresionant de teste făcute pe vegetarieni arată că acest tip de dietă are o mare însemnătate profilactică, reduce semnificativ probabilitatea apariției anumitor afecțiuni. Din numeroasele teste epidemiologice rezultă că vegetarienii suferă mai rar de: hipertensiune, arterioscleroză, accident vascular, cancer de colon, stomac, pancreas, cancer mamar, ovarian, de prostată sau al vezicii urinare, cât și de diverticulită de colon. Alimentația fără carne previne și apariția pietrelor la vezica biliară, constipația atonă, hemoroizii, crizele de apendicită, obezitatea, osteoporoza, etc.

De asemenea, la vegetarieni se observă mai târziu semnele de îmbătrânire ale pielii și părului. Tenul tinde să se rideze mai greu, iar mușchii și ligamentele sunt mai flexibile și mai elastice. Din această cauză, acest tip de alimentație este ales de oamenii din lumea muzicii și filmului, a showbizzului. Numeroase persoane susțin că alimentația vegetariană asigură o putere de concentrare mai mare și o viață spirituală mai profundă.

Mulți oameni devin vegetarieni ca modalitate de protest față de cruzimea întâlnită în crescătoriile de animale și în abatoare. O motivație importantă pentru a fi vegetarian o reprezintă și motivele ecologice.

Ingrediente din alimentația vegetarienilor care previn anumite afecțiuni

Printre acestea se numără: antioxidanții (vitaminele C, E, A, ß-caroten), licopenul, flavonoidele, seleniul, zincul. Alți compuși cu acțiune profilactică sunt: fibrele alimentare, fitoestrogenii (soia), grăsimile omega 3, saponinele din soia. Condimentele precum curry, usturoi, cuișoare, scorțișoară, chimen, oregano, conțin compuși antioxidanți cu polifenoli.

CONTRA pentru dieta vegană

Există medici care numesc vegetarianismul dieta sinucigașilor și asta pentru că majoritatea oamenilor, atunci când renunță la carne, nu modifică nimic din restul dietei. Rezultatul este că organismului încep să-i lipsească proteinele, fierul și vitaminele. Ori, organismul are nevoie de substanțe nutritive diversificate. Acestea sunt asigurate de o alimentație mixtă, bogată în legume și fructe, produse lactate, ouă, cereale și carne. Asta nu înseamnă că nu se poate ține o dietă fără carne care să evite neajunsurile amintite mai sus. Doar că trebuie să învățăm cum să facem asta înainte de a lua hotărârea de a nu mai consuma produse din carne.